DOCUMENT EXCLUSIV. ”Cântecul de lebădă” al lui Stelică. Ultimul act semnat de ministrul revocat al Justiției! A intervenit în favoarea ”Cartierului pentru Justiție”, proiectat de consorțiul francez Viguier-Tractebel

Cu sabia premierului deasupra capului, Stelian Ion – ministrul ”defunct” al Justiției – și-a urmărit interesele până în ultima secundă a mandatului. Înainte ca Florin Cîțu să facă anunțul revocării de la Palatul Victoria, Stelian Ion a semnat un document prin care arată sfidare la adresa statului de drept.

Practic, este ultimul document semnat de el, iar reporterii GÂNDUL vi-l prezintă ÎN EXCLUSIVITATE. E vorba despre o adresă transmisă primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, prin care (încă) ministrul de la acea oră cere deblocarea proiectului ”Cartierul pentru Justiție”. Un proiect atribuit unui consorțiu francez!

Rădăcinile acestei intervenții ”pe ultima sută de metri” a lui Stelian Ion sunt adânc înfipte într-un contract de servicii de proiectare care a fost atribuit, prin licitație, consorțiului format din firmele Viguier France, Tractebel Engineering SA France, Tractebel Engineering SA Belgium și Tractebel Engineering SA România.

”În anul 2021, la nivelul Ministerului Justiției a fost atribuit, în urma procedurii de licitație competitive internaționale, contractul de servicii de proiectare pentru obiectivul Cartierul pentru Justiție către consorțiul internațional Viguier France, Tractebel Engineering SA France, Tractebel Engineering SA Belgium și Tractebel Engineering SA România, contract care are ca prim obiectiv prealabil elaborarea PUD pentru Cartierul Justiției în baza PUZ Sector 3, urmat de serviciile de proiectare aferente obiectivului de investiții”, se precizează în adresa semnat de Stelian Ion pe data de 2 septembrie 2021, cu doar câteva ore înainte de a fi revocat din funcție.

Acest proiect administrativ controversat – în contextul în care PUZ-urile (n.red. – Plan Urbanistic Zonal) de sectoare au fost blocate – a ridicat numeroase semne de întrebare.

Paradoxal, cu toate că reprezentanții USR-PLUS au fost adversari vehemenți ai PUZ-urilor, Stelian Ion a ”militat” pentru această ”excepție” de la regulă, iar intervenția ar fi fost făcută pe filiera ”Ministrul Justiției – Nicușor Dan, Primarul General al Capitalei” (mai multe detalii AICI).

”Amendamente” care schimbă ”datele problemei” și deblochează unele proiecte

Încă din faza de proiect, noile amendamente au stârnit discuții aprinse, chiar liberalii amenințând că nu vor vota această inițiativă în CGMB. Mai mult, surse politice au precizat că ”este inadmisibil așa ceva, întrucât – la momentul discuţiilor despre suspendarea PUZ-urilor – USR PLUS, partid din care face parte Stelian Ion, s-a poziţionat pentru blocarea totală a acestora pentru o perioadă de 2 ani”.

Pe data de 1 septembrie, CGMB – potrivit adresei pe care Stelian Ion a trimis-o către Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 – a votat, însă, mai multe amendamente care schimbă ”datele problemei” în ceea ce privește ”obiectivele de investiţii publice din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi justiţiei”. Potrivit amendamentelor propuse la comun de către PNL și USR-PLUS, deciziile de suspendare din luna februarie 2021 nu se mai aplică acum pentru respectivele proiecte.

Astfel, proiectul administrativ ”Cartierul pentru Justiție” poate fi încadrat la capitolul ”excepții”. Trebuie menționat că toți consilierii PSD din CGMB s-au abținut la momentul votului amendamentelor (considerându-le ”discriminatorii”), iar reprezentanții PNL și USR-PLUS au votat ”pentru”.

După cum se menționează în adresa trimisă Primăriei Sectorului 3 pe data de 2 septembrie 2021, ”Prin excepţie de la art.1, pentru obiectivele de investiţii publice a căror realizare presupune executarea lucrărilor de utilitate publică prevăzute limitativ în Legea nr. 255/2010 privind expropierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, pentru obiectivele de investiţii publice din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi justiţiei, precum şi pentru obiectivele de investiţii finanţate prin instrumente juridice care creează obligaţii juridice internaţionale, precum un acord internațional (n.red. – sublinierea noastră), încheiat în conformitate cu Tratatele, între România şi instituţii financiare internaţionale, nu se aplică suspendarea prevăzută prin prezenta hotărâre, iar pentru aceste obiective de investiţii publice îşi vor produce efectele Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 49/2019 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – PUZ Sector 3 şi Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 717/2019 privind rectificarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 49/2019, cu reglementările prevăzute de aceste hotărâri”.

Documentele necesare emiterii Certificatului de Urbanism vor fi depuse ”în următoarele zile”

Prin aceeași adresă semnată de ministrul Stelian Ion înainte de a fi revocat din funcție, Robert Negoiță – primarul Sectorului 3 – este informat că în următoarele zile vor fi depuse la primărie toate documentele necesare emiterii Certificatului de Urbanism pentru ”executarea lucrărilor de construire a Cartierului pentru Justiție și desființare a fundației existente”.

”Cartierul pentru Justiție”, undă verde prin CGMB

În urma votului dat în CGMB pe data de 1 septembrie 2021, ”Cartierul pentru Justiție” intră, iată, la ”excepții”, iar Stelian Ion – cu o rapiditate demnă de o cauză mai bună – își cântă ”cântecul de lebădă” prin ultima semnătură dată înainte de revocare.

”Prin excepție de la art. 1, pentru amplasamentul obiectivului de investiții „Cartierul pentru Justiție” (n.red. – sublinierea noastră), delimitat de Bd. Unirii, Bd. Octavian Goga, Bd. Mircea Vodă şi învecinat cu amplasamentul obiectivului de investiţii „proiecte de interes public ale municipiului Bucureşti”, conform H.G. 592/2019 pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada” în „Cartierul pentru Justiție” și „proiecte de interes public ale municipiului București”, precum și pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a amplasamentuluinu se aplică suspendarea prevăzuta prin prezenta hotărâre, iar pentru acest teren își vor produce efectele Hotărarea Consiliului General al Municipiului București nr. 49/2019 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – PUZ Sector 3 (n.red. – sublinierea noastră)și Hotărarea Consiliului General al Municipiului București nr. 717/2019 privind rectificarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 49/2019, cu reglementările prevăzute de aceste hotărâri”, este prevederea care vizează Cartierul Justiţiei”, mai preciza proiectul administrativ transformat, acum, în realitate.

În același document erau menționate și costurile necesare realizării ”Cartierului pentru Justiție”.

”Costurile Cartierului pentru Justiţie sunt estimate la aproximativ 220 milioane de euro, finanţarea provenind de la Banca Mondială”

Planurile Urbanistice Zonale ale Capitalei au fost suspendate, în luna februarie, ca urmare a unei decizii a Consiliului General, scopul declarat fiind ”protejarea spaţiului verde din Bucureşti”.